Beneficiile ambientale si economice ale ferestrelor din lemn

PVC-ul polueaza mediul in mai multe moduri:
Articol preluat de pe site Worl Wide Forest (www.wwf.org.uk) – „Window of opportunity
Mai multe informatii se gasesc pe site-uri nonguvernamentale si ecologiste si precum www.wwf.org.uk, www.foei.org(Friends Of The Earth), www.woodlandtrust.org.uk (Woodland Trust), www.fsc.org (Forest Stewardship Council),www.greenpeace.org (Greenpeace).
Folosirea ferestrelor de Polyvinylchlorid (PVC) a fost subiectul unor discutii intense in ultimele decenii. Parerile despre impactul asupra mediului si sanatatii au fost impartite intre industria chimica pe de-o parte si organizatiile ecologiste pe de alta parte. In timp ce industria maselor plastice afirma ca “PVC-ul este asemanator cu oricare alt material, rezultatele acestui studiu comandat de World Wildlife Fund si de unele dintre cele mai importante organizatii ecologiste, afirma ca PVC- ul nu este nici durabil nici nedaunator sanatatii.
PVC-ul este astazi cel mai larg raspandit material din Europa. In Marea Britanie se vand anual aproximativ 6 milioane de ferestre de PVC – de doua ori mai mult decat ferestre din lemn. Grija privind defrisarea masiva si extinctia faunei a dus la reactii negative privind utilizarea lemnului ca materie prima. Aceste griji au fost puternic alimentate in anii ’90 de companii din industria maselor plastice prin campanii publicitare de genul «Salveaza un copac. Ia-ti PVC”, campanii ce promovau plasticul drept o alternativa superioara lemnului.
PVC-ul polueaza mediul in mai multe moduri:
Un produs ce provine din resurse ce nu pot fi reinnoite nu poate fi durabil : PVC-ul are ca materie prima 40% petrol.
Ferestrele de PVC produc cu 43% mai multe deseuri decat cele din lemn: aproximativ 82% din deseuri ajung la gropile de gunoi, 15% in incineratoare si doar 3% sunt reciclate.
Pana in anul 2020 se vor produce aproximativ 6.4 milioane de tone de deseuri de la ferestre de PVC. Capacitatea de reciclare va fi situata, din pacate, undeva la o cincime din aceasta cantitate.
O privire de ansamblu asupra intregului ciclu de viata si distrugere, arata ca ferestrele din lemn constituie o povara mult mai mica asupra mediului decat cele din PVC.
In cele din urma, pana si procesul de ardere a PVC-ului produce substante poluante.
World Wildlife Fund a fost dintotdeauna de parere ca lemnul provenit din paduri atent ingrijite de silvicultori, reprezinta o resursa buna considerata inepuizabila. Producatorii, care vor sa fie atenti la durabilitatea, respectiv la folosirea atenta a resurselor naturale ar trebui sa-si ia lemnul din surse demne de incredere. Momentan, Forest Stewardship Council (FSC) este singurul sistem de certificare recunoscut de WWF si de cele mai importante organizatii ecologiste si care garanteaza exploatarea forestiera in sistem silvic (adica stiintific, ce da caracterul durabil si inepuizabil al resurselor forestiere).
In afara de argumentele ecologice impotriva PVC-ului, in foarte multe studii s-a demonstrat si ca, din punctul de vedere al duratei de viata, ferestrele din lemn sunt cu 14-25% mai avantajoase financiar decat cele din PVC.
Introducere
Exista nenumarate informatii despre performantele ferestrelor de PVC in comparatie cu cele de lemn. De fiecare data, organizatii independente ca BRE Building Research Institute au demonstrat in studii comparative intre lemn si PVC ca lemnul are calitati tehnice net superioare. Pe de alta parte, cateva studii comandate de industria PVC-ului au demonstrat superioritatea acestuia fata de lemn.
In iunie 2004, Comisia Europeana a prezentat un raport asteptat de multa vreme, care ar trebuia sa lamureasca situatia. Studiul de 325 de pagini are la baza 30 de analize comparative publicate si concluzioneaza: “In ceea ce priveste ramele de ferestre, unul dintre cele mai importante domenii de utilizare a PVC-ului, studiile folosite nu confera o “victorie” in sensul preferintelor, dar majoritatea au aratat ca nici unul dintre aceste materiale nu are o performanta mai buna in ceea ce priveste impactul standard asupra categoriilor”. Deci, diferitele grupuri de interese au lasat loc de interpretare. In ciuda numeroaselor studii efectuate, pana acum nu s-a putut adopta o pozitie in ceea ce priveste siguranta ecologica a PVC-ului.
Acest studiu se adreseaza producatorilor si constructorilor, care sunt fortati sa se decida in alegerea materialului optim atat din punct de vedere a acceptabilitatii economice si ecologice cat si din punct de vedere al raportului calitate-pret.
Cifre si factori de determinare a deciziilor de cumparare
Factori de baza


Lemn

PVC

Materie prima

Materie prima

Aproximativ 79% din lemnul pentru ferestre vandut in Marea Britanie este lemn de esenta moale, cum ar fi pinul tratat. Un alt tip de lemn moale preferat este duglasul. Acestora li se mai adauga ferestrele din lemn de esenta tare cum ar fi stejarul si castanul. Datorita durabilitatii lor in timp, acestea se afla in topul preferintelor si reprezinta aproximativ 21% din vanzarile din Marea Britanie.
Lemnul este o resursa nelimitata si poate fi considerat ca fiind durabil de catre silvicultorii raspunzatori.

PVc-ul contine 57% clor (care se extrage prin trecerea curentului electric prin apa sarata). Ceilalti 43% sunt formati din etilen (apa si carbon extrase din petrol sau gaz). Reactia dintre clor si etilen are ca rezultat monomerul de vinil si clor (VCM) din a carui polimerizare este produs PVC-ul.
Astfel, PVC-ul este format din 43% resurse epuizabile.

Aditivi

Aditivi

Lemnul pentru ferestre este tratat de obicei cu urmatoarele substante:
Produse de ingrijire a lemnului: rasini si ceara ce confera ramei o impermeabilitate mai mare si faciliteaza aplicarea vopselei.
Fungicide – saruri de bor anorganice cum ar fi Oktaboratul de potasiu sau reprezentati ai grupei de azol cum ar fi Propiconazol si Tebuconazol.
Solventi – dizolvanti organici cum ar fi terebentina sau, mai des chiar, apa ce contine alte substante emulsifiante, care elibereaza compusi organici mai putin volatili (VOC).
Adeziv – pentru asamblarea ramei in sine, se foloseste atat in fabrica cat si la destinatie.

In productia ramelor de PVC se folosesc si alte substante chimice:
Stabilizatori termici – previn degradarea si fac PVC impermeabil si rezistent la intensitatea luminoasa: plumb, bariu, calciu zinc.
Lubrifianti – ceara sau acizi grasi
Material de umplutura – carbonat de calciu
Catalizatori de etansare – cauciuc acrilic/polietilena clorinata
Pigmenti – dioxid de titaniu ca agent de albire.
(Informatii aditionale despre componentele ferestrelor in PVC sunt listate in tabelul 1).

Proces de fabricatie

Proces de fabricatie

In raportul Wood Windows-design, selection and installation (Modalitati de proiectare, selectie si montaj a ferestrelor de lemn) societatea britanica de cercetare si producere a lemnului TRADA afirma ca fabricarea unei ferestre de PVC consuma o energie de 8 ori mai mare decat cea consumata de fabricarea unei ferestre din lemn.

Aditivii si substantele chimice folosite in procesul de productie al PVC-ului au reprezentat un succes atat in productie cat si in finisare, dar s-a constatat ca spre sfarsitul ciclului de viata al produsului, reciclarea este ingreunata.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale dezbaterii dintre ecologisti si producatorii de PVC este intrebarea daca in timpul procesului de productie se elibereaza dioxine si daca acestea sunt daunatoare mediului.
Stabilizatorii pe baza de cadmiu nu se mai folosesc in Europa la producerea si procesarea ferestrelor din PVC.
Astazi se poate observa o revenire la sarurile de plumb, mult mai putin daunatoare mediului decat sistemul cu bariu si cadmiu, desi acesta din urma este superior din punct de vedere tehnic.

Tabelul 1, Componentele chimice ale ferestrelor PVC


Material

Rol

Cantitate

PVC

polimer

81.5%

Cauciuc acrilic

catalizator de etansare

6.0%

TiO2

pigment

3.5%

Fosfat si stearat de Pb

stabilizator

2.5%

Carbonat de calciu

material de umplutura

5.0%

Ceara si acizi grasi

lubrifianti

1.5%

Volumul de piata ale ferestrelor
In fiecare an, in Marea Britanie sunt vandute aproximativ 12 milioane de ferestre. Aproape jumatate din ele sunt din PVC. Ferestrele din lemn au o cota de piata de aproximativ 25%.


Lemn

PVC

Mai demult, in Europa de Vest lemnul era materialul cel mai mult utilizat pentru fabricarea ferestrelor. In anii ’60, in Marea Britanie, aproximativ 60% din ferestre erau din lemn. In 1983, doar jumatate din ferestrele existente erau din lemn si, din 1994, piata este dominata de ferestrele de PVC, procentul ferestrelor de lemn vandute scazand cu 23%. Din anii ’90, numarul de ferestre de lemn vandute a inceput sa creasca de la an la an (cf. Figura 1).
In anul 2000, in Marea Britanie s-au vandut aproximativ 3 milioane de ferestre de lemn, din care 57% in sectorul public si 43% in sectorul privat. 86% din ferestrele de lemn vandute au fost cumparate in vederea realizarii renovarilor si 14% pentru constructia de noi cladiri.
In 2003, in Marea Britanie s-au vandut 3.6 milione de ferestre din lemn, ceea ce inseamna valoric 360 milioane de lire sterline (aproximativ 522 milioane euro).
Studiile comandate in 2004 de catre British Woodworking Federation si firma de marketing Michael Rigby Associates arata ca 79% din ferestrele vandute sunt facute din lemn de esenta moale si 21% din lemn de esenta tare.Aceste studii estimeaza ca 85% din lemnul de esenta tare si 83% din lemnul de esenta moale provin din culturi “durabile”.
In 2003, Marea Britanie a consumat 37 milioane de metri cubi de lemn dintre care 85% au fost atribuiti industriei constructiilor.

In Europa, PVC-ul este inca cel mai raspandit material folosit la confectionarea ferestrelor. 13% din consumul de PVC in Europa este atribuit fabricarii ferestrelor. Dupa Germania, Marea Britanie este cea de-a doua piata ca marime din Europa. De-a lungul anilor, vanzarile de PVC din Marea Britanie au inregistrat o crestere aproape neintrerupta (cf. Diagrama 2) si au urcat in 2001 la 5.7 milioane de ferestre din PVC. In acelasi an, clientii apartinatori sectorului public – 33% si sectorului privat 67%. PVC-ul vandut a fost folosit pentru renovari in proportie de 83% si pentru constructii noi, in proportie de 17%.
Vanzarile pe piata de PVC in 2003 au fost estimate la 4 miliarde de lire sterline (aproximativ 5.8 miliarde de euro), iar vanzarile de ferestre din PVC au fost estimate la aproximativ 2 miliarde de lire sterline (aproximativ 2.9 miliarde de euro). PVC-ul a fost materialul dominant in productia de ferestre.
Marea Britanie produce anual aproximativ 790.000 tone de PVC (care valoreaza 392 milione de lire sterline sau 569 milioane de euro).
In conformitate cu afirmatiile reprezentantilor din industria de packaging, constructiile reprezinta al doilea cumparator de mase plastice. Anual se folosesc 250.000 tone de polimer. Masele plastice se utilizeaza mai ales pentru productia de ferestre, usi, tevi, cabluri si podele.
In 1989, in Marea Britanie, s-au folosit aproximativ 100.000 de tone de materie prima din PVC pentru fabricarea ferestrelor. In anul 2000, necesarul de materie prima din PVC a fost de 240.000 tone.

Inventarul resurselor

Inventarul resurselor

Lemnul provenit din surse certificate este o adevarata resursa inepuizabila. Aproximativ 94% din ferestrele vandute in Marea Britanie sunt fabricate din lemn din peninsula Scandinavica (mai ales din Suedia).
Marea Britanie este pe locul 4 in topul importatorilor de produse din lemn in China, Japonia si Statele Unite.In 2003, Marea Britanie a exportat 33 de milioane de metri cubi de produse din lemn si a castigat aproximativ 5 miliarde de lire sterline (7.26 miliarde de euro). In acelasi timp, din padurile britanice au fost taiate aproximativ 7 milioane de metri cubi de lemn in scopuri comerciale, cu acordul FSC. Productia de lemn in Marea Britanie estimata de FSC pentru anul 2020 este de aproximativ 15 milioane de metri cubi.
La nivel mondial, zonele impadurite care acopereau 6 miliarde de hectare la sfarsitul ultimel glaciatiuni, s-au micsorat la 3.9 miliarde de hectare (aproximativ 30% din suprafata uscata a planetei). Zona impadurita existenta este compusa din 95% paduri naturale si 5% plantatii care produc aproximativ 1.6 miliarde metri cubi de lemn.
La nivel global, in 2002 s-au produs 390 milioane de metri cubi de lemn prelucrat (de esenta tare sau moale). In acelasi timp, consumul la nivel global a crescut la 388.9 milioane de metri cubi de lemn prelucrat.
La nivel mondial, de foarte multe ori, lemnul este procurat in mod ilegal din paduri – aproximativ 10% din productia anuala de lemn din Marea Britanie este de origine ilegala. 850 de milioane de hectare de padure de pe glob sunt deja distruse si in fiecare an se mai adauga inca 14.6 milioane de hectare. Lemn produs ilegal in Rusia ajunge in tari cu mare putere de prelucrare precum Suedia, Finlanda si Marea Britanie. Din acest motiv este important ca lemnul folosit pentru fabricarea ferestrei sa provina dintr-un loc autorizat si certificat de FSC.

PVC-ul contine in proprotie de 43% petrol, o materie prima epuizabila. Din studii se poate deduce ca zacamintele de petron britanice vor fi suficiente pana in 2023. In februarie 2003 s-a facut un studiu numit Cartea Alba si acesta afirma ca din 2010 Marea Britanie va deveni un importator de petrol. Guvernul britanic a ajuns la concluzia ca “pasul de la un inalt grad de autosuficienta la importul de petrol va face o tara vulnerabila la cresterea preturilor si la inreruperea aprovizionarii cu materie prima datorita instabilitatii politice sau conflictelor”.
Desi este destul de greu de apreciat cantitatea de petrol necesara fabricarii ferestrelor de PVC, este evident ca imputinarea resurselor va duce la cresterea preturilor.
In 2002, Marea Britanie a folosit 69 de milioane de tone de petrol, dintre care 40 de milioane au fost importate.
Guvernul britanic si-a manifestat dorinta de a limita dependenta de conbustibili fosili precum petrolul.In protocolul de la Kyoto, Marea Britanie s-a angajat sa reduca emisiile de gaze poluante cu 12.5% sub nivelul inregistrat in 1990. Guvernul s-a angajat sa reduca aceste emisii cu 60% pana in 2050 si emisiile de dioxid de carbon cu 20% pana in 2010. Emisiile de dioxid de carbon provin, de exemplu de la arderea combustibililor fosili pentru a produce curent electric.
Asociatia inter-statala pentru clima (IPCC) afirma in cel de-al treilea raport anual ca s-a constatat o crestere semnificativa a emisiilor de gaze poluante si ca se poate observa aparitia unui fenomen de incalzire globala.
Statele Unite sunt cel mai important agent poluant, fiind responsabile de 24% din emisiile anuale de dioxid de carbon. In Marea Britanie, in 2003 s-a constatat o crestere a emisiilor de dixid de carbon in loc de o micsorare a acestora.Din acest motiv, Anglia trebuie sa aiba niste solutii pertinente pentru a putea reduce dependenta de combustibilii fosili pentru ca ea contribuie la consecintele negative asupra schimbarii climei.

Graficul1. Cresterea vanzarilor de ferestre lemn in UK 1996-2003 – valoric
beneficiile-ambientale-si-economice-ale-ferestrelor-din-lem1
Grafic.2- Vanzari ferestre PVC si lemn in UK 1999 – 2003
beneficiile-ambientale-si-economice-ale-ferestrelor-din-lemn3
World Wildlife Fund a jucat un rol hotarator in infiintarea FSC, care are ca scop determinarea unor standarde internationale stricte in ceea ce priveste managementul padurilor. Ambele organizatii au ca scop un bun management forestier sub umbrela ecologiei, responsabilitatii sociale si capacitatii de incarcare industriale.Momentan, FSC este singura organizatie ce poseda un sistem de certificare de incredere, recunoscut de organizatiile ecologiste cum ar fi Greenpeace, Friends of the Earth si Woodland Trust.
Consiliul de experti CPET numit de guvernul britanic a afirmat ca certificarea FSC indeplineste conditiile cerute de guvern pentru un management forestier legal si durabil.
Astazi, la nivel global, 45 de milione de hectare de paduri, din 60 de tari functioneaza sub emblema FSC – doar in Marea Britanie sunt peste 1 million. Doar produsele forestiere ce provin din paduri certificate de FSC au dreptul sa aiba sigla FSC.
Mai multe informatii puteti gasi pe www.fsc-uk.info.
Padurile si retelele comerciale ale WWF din Marea Britanie.
Scopul acestor Forest&Trade Network (WWF-UK FTN) este utilizarea puterii de cumparare a companiilor britanice pentru a imbunatatii managementul padurilor din lumea intreaga.
WWF-UK FTN a fost fondat in 1991 sub denumirea “WWF 1995 Group”, avand ca membri 20 de companii. Membrii voiau sa se asigure ca achizitionau lemn si hartie din surse sigure si nu din defrisari excesive si ilegale.
WWF-UK FTN se bucura astazi de recunoasterea sa ca fiind un parteneriat intre WWF si industrie – un parteneriat pentru promovarea actiunilor responsabile asupra padurilor de pe planeta noastra. Dintre membri actuali ai WWF-UK FTN au fost omise aproxim 20% din firmele ce se ocupa cu prelucrarea lemnului din Marea Britanie. Aproximativ 60% din materialele pe care le folosesc membrii poarta sigla FSC.
Membrii WWF-UK FTN au avut grija sa urmareasca traseul produselor forestiere si hartiei inca de la taierea copacului din padure. WWF-UK FTN doreste ca membrii sai sa aiba capacitatea de a identifica materia prima ce provine din surse necunoscute sau necertificate si sa treaca pas cu pas la achizitionarea produselor provenite din paduri certificate.
Campania WWF – Stop Climate Chaos
World Wildlife Fund (WWF) face apel la guverne si la sectorul energetic pentru a limita emisiile de dioxid de carbon si pentru a pastra cresterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius. Emisiile de dioxid de carbon se numara printre cauzele principale ale incalzirii globale. Pentru mediu, 2 grade Celsius constituie limita critica. O crestere mai mare ar avea consecinte devastatoare asupra omenirii, florei si faunei.
Mai multe informatii puteti gasi pe www.wwf.org.uk/climatechaos.
Campania WWF – One million sustainable homes
Mai mult de jumatate din consumul de materie prima se afla in sectorul constructiilor. Peste 50% din energia produsa la nivel mondial este utilizata pentru a construi cladiri, a le incalzi, a le lumina si a le aerisi.
In Marea Britanie, consumul de lemn este de aproximativ 37 milioane de metri cubi pe an si 85% din acesta se foloseste in constructii, 55% utilizindu-se la constructia de locuinte. Pe langa impactul direct pe care il au asupra mediului, emisiile de dioxid de carbon, agentii poluanti si folosirea resurselor naturale determina si tipul de locuinte, dezvoltarea comunitatii, alegerea stilului de viata precum si influenta noastra asupra mediului in general.
In august 2002, pentru dezvoltarea durabila a pamantului, WWF a lansat o initiativa pentru stabilirea mainstream-ului Marii Britanii prin construirea de case care sa aiba un impact minim asupra mediului si avantaje sociale si economice, case care au fost considerate pana in acest moment un produs de nisa. WWF impreuna cu guvernul, industria si consumatorii considera ca prin intermediul renovarilor si constructiilor noi, in Marea Britanie vor exista pana in 2012 aproximativ un milion de astfel de case.
Mai multe informatii puteti gasi pe adresa www.wwf.org.uk/sustainablehomes .
Ferestrele privite din punct de vedere al costurilor
Desi preturile ferestrelor sunt dificil de comparat, este posibil ca ferestrele din lemn sa fie mai convenabile decat cele din PVC.
Tabelul 2 arata rezultatele unei analize globale a costurilor realizata de Camden Housing Capital Projects. Luand in considerare costurile de mentenanta si de inlocuire, studiul afirma ca ferestrele din lemn de calitate sau ferestrele din aluminiu si lemn cu o durata de viata de 60 de ani produc niste costuri cu 23-25% mai scazute decat ferestrele din PVC.
Tabelul 2. Costurile unei ferestre normale de 1.5 metri patrati intr-un interval de 60 de ani.

Lemn

PVC

Durata medie

60 ani

20 ani

Perioada de inlocuire

500 £

420 £

Cost inlocuire peste 60 ani

0

840 £

Cost intretinere peste 60 ani

787 £

460 £

Cost total de viata peste 60 ani

1.287 £

1.720 £

Cost total de viata comparat cu PVC

-25%

0.0%

In 2003, consiliul sectorului londonez Camden, la cererea consiliului a comandat un studiu despre costul ferestrelor. KSC Partnerships a constatat ca ferestrele din lemn sunt cu 14% mai ieftine decat cele din PVC.
In anul 2002, institutul de cercetare BRE facuse deja niste comparatii de costuri intre diferitele profile de ferestre ajungand la concluzia ca ramele de ferestre din lemn sunt mult mai convenabile ca pret decat cele din PVC (vezi tabelul 3).
Tabelul 3. Comparatie a costurilor intre diferitele profile de ferestre


Fereastra

Cost £/m²

Interval de inlocuire

Rama fereastra PVC

480 – 550 £

25 ani

Rama vopsita din cherestea de esenta moale

185 – 245 £

25 ani

Rama din cherestea de esenta tare

300 – 370 £

30 ani

Studii ale companiei de consultanta in constructii Building Performance Group din acelasi an, arata ca ferestrele din lemn de esenta moale de calitate sunt cu 15% mai convenabile ca pret decat ferestrele din PVC (214 respectiv 262 lire sterline).
Cercetarile anterioare au ajuns la aceleasi rezultate.In 1998, departamenul constructor de acoperisuri al companiei de constructii de locuinte NHF a stabilit costurile de achizitie si montaj al ferestrelor din lemn de esenta moale la 150-200 lire sterline (aproximativ 218-291 euro) pantru o durata de viata de 30 de ani, in timp ce pentru PVC acestea au fost estimate la 258-274 de lire sterline (aproximativ 376-399 euro). Administratia orasului Carlisle a constatat faptul ca pretul de achizitie al ferestrelor de PVC este cu 25% mai mare, in schimb diferenta de pret pe un interval de 30 de ani este nesemnificativa. Un studiu comandat de BRE in anul 2000 a estimat preturi de 150-530 de lire sterline (218-771 euro) pentru ferestrele din PVC, de 70-320 lire sterline (102-465 euro) pentru ferestrele din lemn de esenta moale si de 130-355 lire sterline (138-516 euro) pentru ferestrele din lemn de esenta tare. Peabody Trust, o importanta companie de consultanta in constructii londoneza, nu mai utilizeaza ferestre din PVC.
Lemnul certificat de FSC nu este neaparat mai scump decat cel care nu poarta sigla FSC. Doi dintre cei mai importanti comercianti de materie prima pentru constructii si membrii ai WWF-UK Forest&Trade Networks, Jewsons si Travis Perkins afirma ca produsele lor din lemn de esenta moale certificat de FSC nu reclama costuri suplimentare.
Mentenanta si reparatii


Lemn

PVC

Costurile de reparatii si mentenanta a ferestrelor din lemn se datoreaza in mare masura calitatii proaste a ferestrelor din lemn de esenta moale, instalate dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ferestrele moderne din lemn de calitate sunt tratate impotriva putrezirii si sunt livrate gata de utilizat. Tratamentul de suprafata este garantat 10 ani iar cel anti-putrezire, 30 de ani.
Ferestrele de lemn produse la nivel local sunt date cu grund inainte de a fi folosite ca sablon in constructii. Lemnul este protejat impotriva razelor ultraviolete doar prin acest strat de grund si anumite rame, in functie de circumstante mai sunt vopsite inca o data dupa montare.
Ferestrele produse in fabrici sunt mult mai des folosite in Europa de Nord decat in Mare Britanie – sunt protejate impotriva apei si razelor ultraviolete inca inainte de montaj. Pana la 60% din ferestrele de lemn se vand astazi dupa ce li se aplica un tratament de suprafata si au o garantie de pana la 8 ani pentru acest tratament.
Programul de acreditare al ferestrelor din lemn al British Woodworking Federation impune o garantie de 8 ani pentru vopsea. TRADA ofera unele vopseluri cu o garantie de 10 ani.
Totusi, pentru milioanele de ferestre deja existente, se pot folosi diverse substante care garanteaza aceeasi durata de viata. Noua generatie de vopsele pentru exterior pe baza de apa garanteaza o durata de viata mult mai mare. Continutul lor scazut de compusi organici si avantajele ecologice deja dovedite constituie argumente puternice in favoarea ferestrelor de lemn.
Ferestrele din lemn au ca avantaj principal faptul ca sunt usor de reparat. TRADA indica faptul ca ferestrele din lemn pot fi reparate si ingrijite de catre oricine, fara a fi necesare aparate speciale pentru constructii.

Se stie ca ferestrele din PVC au o durata de viata mare si necesita mentenanta. Asociatia BPF afirma ca PVC-ul trebuie spalat si uscat din cand in cand. Aceasta afirmatie este considerata ca fiind totusi nerealista. Pe ferestrele din PVC care nu sunt curatate cel putin o data la 6 luni apar pete colorate ireversibile datorita murdariei.
Despre performantele diferitor tipuri de materii prime pentru ferestre putem gasi informatii in tabelul 4 de la pagina urmatoare. Studiile arata ca ferestrele din PVC trebuie inlocuite cam la 18 ani, ceea ce inseamna ca sunt inlocuite mai des decat ferestrele din lemn sau aluminiu. Consiliul departamentului londonez Camden a afirmat ca ferestrele din PVC se repara destul de greu atunci cand componentele lor se strica si ca adesea trebuie schimbate daca sunt victime ale vandalismului. Aceleasi afirmatii au fost facute si de Manchester si Guildford.
Razele soarelui ingalbenesc materialul, il fac fragil si pot sa provoace crapaturi foarte subtiri. Astfel, aceste rame din PVC devin ireparabile.
Repararea ramelor din PVC nu este usoara si necesita contributia unui specialist si achizitionarea de piese, ceea ce duce la costuri ridicate.
Conform BRE, PVC-ul imbatraneste datorita climei. Clima poate produce schimbari ale rezistentei si modului in care arata ferestrele. Astfel, apar probleme in ceea ce priveste vopselurile pentru PVC. O suprafata distrusa influenteaza si nuanta acesteia. Culorile inchise se incalzesc mai mult la soare decat cele deschise, influentand astfel forma si stabilitatea ferestrei. Ferestrele deja montate nu trebuie sa fie vopsite intr-o nuanta mai inchisa decat culoarea lor originala. Acest lucru poate duce la probleme termice pentru care ferestrele nu sunt pregatite. Pentru a pastra stabilitatea culorii pentru ferestrele albe, ar trebui sa se foloseasca pigmentul de oxid de titan. Cu toate astea, schimbarile polimerilor pot duce la ingalbenire.
Pentru restaurarea ferestrelor de PVC, care sunt afectate de clima, au aparut vopseluri pe baza de apa, ce contin fungicide care previn formarea mucegaiului pe suprafata ramei.
Pe piata se gasesc si diferite substante care pot indeparta petele de pe PVC.

Tabelul 4. Performantele materiilor prime pentru ferestre (valorile mari denota o performanta mai buna)

Good = 3
Average = 2
Poor = 1

energia
incorporata

durata
de viata

intretinere

reparatii

reciclabil

riscuri de
eliminare

medie
valorica

lemn

3

3

2

3

2

3

2.7

aluminiu si lemn

2

3

3

2

2

3

2.5

aluminiu

1

3

3

1

3

3

2.3

otel

2

3

2

1

3

3

2.3

fibra de sticla

2

3

3

2

1

3

2.3

PVC

1

1

2

1

1

1

1.2

Comportamentul la caldura
Ferestrele provoaca un consum de energie mai mare ca alte componente ale unei cladiri.Din acest motiv se folosesc materiale care reprezinta alternative eficiente in ceea ce priveste caldura. Un rol important in consumul de energie il joaca atat modul de produere al ramei si materialul dar si tipul de geam (dublu sau simplu). Pentru ca materialele au caracteristici tehnice diferite, se incearca definirea unui tip de rama care sa fie eficienta din punct de vedere termic. Valoare U masoara trecerea caldurii printr-un material. Cu cat e mai mica, cu atat izolarea termica este mai buna. Ferestrele din lemn au inregistrat valori cu putin mai mici decat cele din PVC, valori pe care codul de constructii britanic nu le reflecta. Din acest motiv, ei se situeaza in partea L a regulilor pentru a preveni caldura cu valori U de 2.0W/m^2 atat in ceea ce priveste lemnul cat si PVC-ul (tabelul 5).
Tabel 5 – valori U pentru rame ferestre

Lemn

2

PVC

2

Alegerea unui material cu o valoare U mai mica inseamna alegerea unui consum energetic mai mic, facturi mai mici si un confort mai mare.
Distrugere si reciclare
Ramura constructiilor are un consum ridicat de lemn si mase plastice. In Marea Britanie, industria constructiilor are nevoie de peste 420 milioane de tone de materii prime, dintre care 360 milioane de tone sunt folosite pentru fabricarea diverselor produse de constructii. Restul este gunoi. (daca am imparti aceste 420 milioane de tone pe cap de locuitor, fiecare barbat, femeie sau copil din Regatul Unit ar avea nevoie de 7 tone de materie prima pe an, ceea ce reprezinta greutatea a 7 limuzine). Din materiile prime folosite, peste 350 milioane de tone sunt materii prime primare, 43 de milioane de tone sunt materii prime reciclate si 22 de milioane sunt materii prime secundare (de exemplu: industria produselor alternative). 3 milioane de tone sunt reciclate.Pentru a produce 360 milioane de tone de produse pentru constructii, industria are nevoie de 7.8 milioane de tone de combustibil (echivalentul petrolului).
PVC
In 1989, in Marea Britanie, pentru producerea ferestrelor au fost folosite 100.000 tone de PVC. In 2000 se foloseau deja 240.000 de tone (vezi figura 3). Aceste cifre au permis crearea unei imagini despre problemele pe care distrugerea PVC-ul le poate crea.
Tabelul 5. PVC-ul ca materie prima pentru ferestre – Marea Britanie 1989-2000
beneficiile-ambientale-si-economice-ale-ferestrelor-din-lemn2
Acestea sunt cele mai mari probleme ecologice provocate de deseurile PVC-ului:
Emisiile in atmosfera au loc mai ales la producerea PVC-ului brut. A doua cauza a aparitiei emisiilor de gaze in atmosfera are loc la arderea deseurilor din PVC. Totusi, la reciclare se produc mult mai putine emisii daunatoare.
Exista intrebari importante referitor la reactiile alcaline aparute la reducerea vaporilor de apa clorinata din timpul arderii.
S-a descoperit ca metalele grele (cadmiu si plumb) folosite ca stabilizatori in producere PVC-ului raman in cenusa ramasa dupa ardere.
In iunie 2000, Comisia Europeana a publicat un studiu pe 3 ani referitor la valoarea economica a managementului deseurilor din PVC. Acest studiu afirma ca 82% din deseurile de PVC ajung la gropile de gunoi, 15% sunt arse si doar 3% sunt reciclate. La gropile de gunoi, PVC-ul nu se descompune. Acelasi studiu afirma ca nu exista vreo modalitate de a scapa de produsele de PVC folosite. Datorita pragului acestor gropi de gunoi, prag ce a fost stabilit de UE si celelalte state, cantitatea de deseuri arse de PVC va creste cu pana la 45% pana in 2020.
In ceea ce priveste reciclarea mecanica a ferestrelor de PVC, industria europeana a PVC-ului, in cadrul programului Vinyl 2010 se obliga sa utilizeze pana in 2005 cel putin 50% din deseurile disponibile provenite din ferestrele de PVC. Asta inseamna ca pana in 2005 rata de reciclare anuala sa fie 15.000 tone. Aceasta promisiune a fost imediat criticata de ecologisti intrucat ea se refera doar la deseurile colectate nu la deseurile produse. De fapt, emisiile produse de deseurile de PVC vor creste in UE de la 3.6 milioane de tone la 6.4 milioane de tone pana in 2020.
Tabelul 6. Metodele de reciclare ale PVC-ului


Metoda

Descriere

Reciclare mecanica

Reciclarea superioara a produselor asemanatoare. La reciclarea deseurilor din PVC cu un continut ridicat de metale grele, se produc anumite substante care contin o cantitate mare de PVC si de aceea este necesara materie prima in plus. Acest lucru nu este util din punct de vedere economic. Din acest motiv, in locurile de producere a PVC-ului apar costuri adiacente pentru sortarea deseurilor.

Downcycling

Reciclarea unui produs cu o calitate mai scazuta a materiilor prime. In cadrul acestui procedeu, PVC-ul este amestecat cu alte substante si materiale, deoarece o separare ori nu este posibila din motive tehnice ori este prea costisitoare si sunt transformate in substitute ale unor materiale care nu contin PVC. Astfel de deseuri de substante amestecat ridica alte probleme – mai ales la sortarea PVC-ului de sticlele PET. In anumite cazuri, industria PVC-ului a recunoscut aceasta problema si s-a implicat in finantarea acestor costuri.

Reciclare a materiilor prime

Aici apa si carbonul sunt produse ca materie prima pentru industria petrochimica sau la reciclarea directa ca mijolc de reducere in cuptoare de mare tiraj. Aici se elibereaza si clor sub forma apei clorinate: sistemele de azi sunt limitate la un continut de clor de maxim 10% pentru materialul produs.

Tabelul 6 arata cele mai noi proceduri folosite in reciclarea PVC-ului. Reciclarea actuala a PVC-ului se limiteaza la o reciclare mecanica inferioara a substantelor amestecate. Studiul UE din 2000 a ajuns la concluzia ca o asemenea reciclare nu este concurentiala din punct de vedere economic si ca nu are o influenta prea mare asupra deseurilor produse de industria PVC-ului. Conform unei simulari efectuate de AEA Technology, la o capacitate de reciclare a deseurilor de 50%, potentialul de reciclare a produselor din PVC este de 800.000 tone in 2010 si de 1.2 milioane tone in 2020. Aceasta cuprinde o rate de reciclare de aproximativ 18% chiar daca s-ar strange cantitati nelimitate de deseuri din PVC – ceea ce este mai degraba nerealist, astfel incat, in cel mai bun caz, maxim o cincime din cantitatile produse ar putea fi reciclate mecanic.
Lemnul
Resturi apar in fiecare faza a vietii unui bucati de lemn – de la taierea lemnului pana la casarea produselor obtinute din el. Ministerul Economiei britanic afirma ca datele despre cantitatile de deseuri lemnoase si rata lor de reciclare sunt greu de obtinut si in cel mai bun caz, la dispozitie ne stau doar cateva estimari. Nimic sigur nu se poate stabili dupa datele care se impart doar dupa tipurile de lemn sau dupa criteriile lemn de esenta tare sau moale.Un studiu facut in 2003, in cadrul programului Deseuri si Resurse (WRAP), despre dezvoltarea pietelor de materiale reciclabile, a constatat ca industria de prelucrare a lemnului nu confera nici un fel de importanta economica inregistrarii cantitatii de deseuri lemnoase.
Cifrele WRAP demonstreaza totusi ca mai mult de 50% din materia prima se regaseste in produsul primar (vezi tabelul 7). Produsele secundare ca stinghii, aschii si rumegus se folosesc de regula ca material pentru hartie sau pinboard-uri. Cresterea productiei de lemn britanic din ultimul an sugereaza ca la achizitionarea lemnului raman cantitati mai mari de material rezidual.
In Marea Britanie, industria constructiilor este raspunzatoare pentru aproape 57% din deseurile de lemn. In cadrul acestui sector, aproape 840.000 tone (peste 1.5 milioane de metri cubi sau 45% din deseurile industriale din lemn ale intregii tari) se intorc in resedintele private sau comerciale.Totusi, exista o piata pentru refolosirea acestui lemn, desi livrarile au loc doar sporadic si unde calitatea si cantitatea sunt cele mai mari probleme. Tratamentele de suprafata pot micsora capacitatea de reciclare si de refolosire a acestui tip de lemn. Mijloacele moderne de ingrijire a lemnului lasa in urma aceasta problema. Tabelul 8 arata restul de lemn care a ramas de la demolari. Deseurile de lemn au un potential ridicat de reutilizare. Asociatia de cercetare si informare in constructii CIRIA a tiparit o brosura despre posibilitatile de reutilizare si reciclare a materialelor de constructii.
Tabelul 7. Deseurile lemnoase si prelucrarea lemnului, 1997-2000

1997

1998

1999

2000

Esenta moale – rasinoase

Intrari

3490

3570

3859

3936

Productie

1980

1995

2147

2159

Deseu

1510

1575

1712

1777

Esenta tare

Intrari

259

227

205

183

Productie

143

126

119

107

Deseu

116

101

86

76

La arderea PVC-ului se elibereaza substante daunatoare.
O metoda de a scapa de deseurile de PVC este arderea, in timpul careia apar substante organice greu degradabile (poluanti organici persistenti – POP) cum ar fi dioxina. Dixonele sunt un subiect urmarit cu atentie de WWF, pentru ca ele contin clor si grasimi si au efect de hormoni. Atunci cand sunt eliberate in mediul inconjurator, se infiltreaza in lantul trofic si pot cauza cancer, boli ereditare, probleme in inmultirea plantelor si probleme la nivelul sistemelor endocrine.
WWF impune diverse reguli in ceea ce priveste substantele daunatoare create de om – acestea trebuie inlocuite cat de repede posibil cu alternative nedaunatoare sanatatii si in caz de nevoie, chiar interzise.
Mai multe informatii puteti gasi pe www.panda.org/toxics.
Tabelul 8. Tratamentul de suprafata al lemnului recuperat din surse de demolare
beneficiile-ambientale-si-economice-ale-ferestrelor-din-lemn4
Rezumat
S-a dovedit ca de-a lungul ciclului de productie, ferestrele din lemn produc cu 43% mai putine deseuri decat cele din PVC. Acest lucru este conditionat de ratele mici de producere a deseurilor atat in timpul producutiei cat si la sfarsitul ciclului de viata al unui produs. Deseurile produse de ferestrele de PVC aflate in faza de fabricare este de 77% din materia prima. La sfarsitul ciclului de viata al produsului, cantitatea de deseuri este mai mare, pentru ca PVC-ul nu este descompus la gropile de gunoi.
Bilant ecologic
Prin aceasta notiune se intelege cantitatea totala de materie si energie consumata de un produs, un proces sau o activitate pe parcursul ciclului sau de viata. Aici, ciclul de viata este observat intergral, de la extragerea materiilor prime pana la utilizarea produsul finit, pentru a obtine o evaluare cantitativa a impactului asupra mediului a unui produs (aici PVC sau alternativele sale).
Nu ne surprinde deloc faptul ca industria PVC-ului sustine ca PVC-ul are un bilant ecologic mai bun decat lemnul. De partea cealalta, industria lemnului sustine ca acesta este mai bun decat PVC-ul.
Pentru a putea face o buna comparatie, prezentul studiu se bazeaza pe 3 surse de informatie. Cea mai proaspata lucrare a fost efectuata in 2003 de catre Organizatia Nationala de Nutritie din cadrul Natiunilor Unite. Ministerul mediului, nutritiei si agriculturii britanic a publicat in februarie 2001 un studiu despre bilantul ecologic al polivinilului de clor si al alternativelor sale. Un raport de mediu despre materialele de constructii provine de la Institutul de cercetare in constructii BRE. Tot ei au publicat un tabel folosit, in anul 2002, in cadrul unui sistem de evaluare a mediului, BREEAM.
Se presupune ca aceste organizatii nu au nici un interes sa influenteze prin rezultatele lor. Studiul acesta nu verifica rezultatele lor, ci le utilizeaza pe post de exemple pentru a sublinia unele aspecte ale temei alese.
1. Organizatia Mondiala a Sanatatii
FAO evalueaza ferestrele din lemn si PVC dintr-o multitudine de puncte de vedere. Printre acestea se numara potentiala lor contributie la incalzirea globala, ploaia acida, eutroficarea si formarea ozonului. Rezultatele sunt sintetizate in Tabelul 9
Tabelul 9. Comparatie intre ferestrele de lemn si ferestrele din PVC dupa diferiti factori

Unitati

PVC

Lemn

Potentialul de incalzire globala

CO2 kg

997

906

Potentialul de acidificare

kg SO2

4.84

2.15

Potentialul de eutrofiere

kg fosfat echivalent

0.31

0.20

Potentialul fotochimic de
formare a ozonului

kg ethen echivalent

2.71

1.64

Potentialul de incalzire globala – Calculeaza cu cat contribuie la incalzirea globala o anumita cantitate a unei substante intr-un interval de timp – facand o comparatie cu aceeaci cantitate de dixid de carbon.
Potentialul de acidificare – emisiile de substante in ecosistem care se transforma in ploaie acida si duc la acidifierea apei si solului.
Potentialul de eutrofiere – fosforul este o substanta nutritionala, dar eliberata in cantitati mari, asa cum se intampla in cadrul anumitor activitati umane, incarca spatiul de viata acvatic si terestru al plantelor si animalelor.
Potentialul fotochimic de formare a ozonului – acest parametru isi aduce contributia la formare a smog-ului.
Ministerul Britanic al Mediului, Sanatatii si Agriculturii
Ministerul britanic al mediului a cercetat PVC-ul in diversele sale utilizari. Studiul de fata se concentreaza asupra rezultatelor obtinute la analiza ferestrelor din PVC. Lemnul iese pe primul loc in aceasta confruntare. (vezi tabelul 10)
Tabelul 10. Fluxuri de energie si materie PVC / lemn

U.M.

PVC

Lemn

Energia primara

MJ

9.713

9.150

Carbune (in pamant)

kg

10.40

3.17

Gaze naturale (in pamant)

kg

183.00

178

Ulei (in pamant)

kg

7.83

2.20

Dioxid de carbon (biomasa)

g

0.00

-24.800

Dioxid de carbon

g

474.00

438.000

Oxizi de azot (Nox / NO2)

g

1.246

1.140

Oxizi de sulf (Sox / SO2)

g

335.00

155

Deseuri (total)

kg

28.80

16.5

Urmeaza performantele celor mai importante fluxuri de energie si materie in ceea ce priveste ferestrele din lemn si PVC:
Energia primara – sistemul de ferestre din PVC foloseste mai multa energie primara decat sistemul de ferestre din lemn. In faza de fabricatie a ferestrelor de PVC se foloseste mai multe energie primara. In faza de utilizare, cantitatea de energie primara folosita de cele 2 sisteme este aproximativ egala, iar PVC-ul arata chiar un bilant usor pozitiv.
Consumul de gaz pentru ciclul de viata al ambelor produs este asemanator; la PVC in faza de fabricatie, acesta fiind putin mai mare. Si in faza de utilizare, PVC-ul are nevoie de putin mai mult gaz decat lemnul.
Carbuni si petrol – o fereastra de PVC are nevoie in timpul ciclului sau de viata de o cantitate de 3 ori mai mare de carbuni si petrol decat o fereastra de lemn. In cazul PVC-ului, extractia materiilor prime este responsabila pentru acest consum, in timp ce in cazul lemnului, consumul se concentreaza in faza de folosire si la producerea vopselurilor/ smaltului.
Biomasa/dioxid de carbon – lemnul foloseste dioxid de carbon in mod natural: in timpul cresterii copacului se folosesc 32.3 kg dioxid de carbon, iar la sfarsitul vietii produsului raman 7.5kg ; astfel, raman 24,8 kg de dioxid de carbon sub forma de biomasa.
Dioxid de carbon fosil – PVC-ul produce in faza de fabricatie 49.4 kg de dioxid de carbon (84% la extragerea materiei prime, 16% la finisarea ferestrei), lemnul produce 5.7kg (38% la extragerea materiei prime si 62% la finisarea ferestrei).
Dioxid de carbon – bilant final – o fereastra de PVC produce 474 kg si o fereastra de lemn produce 413 kg.
Emisiile de oxid nitric ale PVC-ului sunt cu 10% mai mari decat cele ale lemnului.
PVC-ul emite de 2 ori mai mult oxid de sulf decat lemnul.
Deseuri – Lemnul produce cu 43% mai putine deseuri decat PVC-ul.
Efectul de sera (g echivalet in CO2)


Lemn

PVC

457

487

In total, pentru lemn, bilantul este mai bun decat pentru PVC datorita consumului de energie scazut in timpul fazei de fabricatie.
Acidificarea aerului (ploaia acida) (g echivalent in SOx)


Lemn

PVC

29.60

37.70

Si aici, lemnul arata niste valori mai bune decat ale PVC-ului, deoarece folosirea petrolului la fabricarea PVC-ului duce la emisii mai mari de oxid de sulf.
Formarea oxidantilor fotochimici (g echivalent in etilen)


Lemn

PVC

893

383

PVC-ul are niste valori mai scazute deoarece in timpul fazei de utilizare a vopselelor pentru lemn, se emit compusi organici volatili (VOC).
Consumul de materie prima epuizabila (kg/an)


Lemn

PVC

2.73

2.93

Motivul pentru care lemnul are rezultate mai bune se datoreaza consumului de petrol in timpul producerii PVC-ului ca si consumului mare de gaz, petrol si carbuni pentru producerea energiei in faza de fabricatie. Pierderea neta de suprafata impadurita nu a fost luata in considerare deoarece lemnul este vazut ca o materie prima inepuizabila.
Efectul teoretic al unei treceri complete de la lemn la PVC in Marea Britanie.
Ferestrele din lemn, din punct de vedere a mediului, au un impact mai mic decat PVC-ul:
Impactul asupra climei globale ar fi redus cu o cantitate asemanatoare cu cantitatea de emisii poluante provenita de la 69.446 masini.
Profilele din PVC au o influenta asupra acidifierii aerului de 2.25 ori mai mare decat cea a profilelor dn lemn. Acest lucru se datoreaza emisiilor de dioxid de sulf in faza de productie a PVC-ului: reducerea acidifierii aerului corespunde in linii mari cu emisiile de gaze toxice a 92.656 masini.
Reducerea materiei prime inepuizabile (cantitatii de lemn existent in paduri) echivaleaza cu utilizarea a 100.000 masini pe an.
Economisirea energiei primare echivaleaza cu utilizarea a 25 de milioane de becuri care sunt aprinse timp de 1000 de ore, in timp ce cantitatea de deseuri prevenita corespunde cu aceea produsa de 245.000 oameni pe an.
3. Studiul BRE
Studiul institutului de cercetare BRE a ajuns la urmatoarele concluzii:
Ferestrele din lemn sunt mai bune chiar si decat otelul galvanizat, deoarece sunt produse din materiale naturale care necesita o prelucrare industriala minima, mai ales atunci cand lemnul provine din surse certificate.
Chiar daca producatorii de ferestre, pe motivul cererilor de asteptare si renovare reduse, datorita superioritatii lemnului de esenta tare in comparatie cu lemnul de esenta moale, iau in considerare faptul ca lemnul tropical cu siguranta nu provine din paduri certificate.
In general, ferestrele facute din lemn de calitate nu necesita o ingrijire pe termen lung sau tratamente cu fungicide. Altfel, ar trebui ales lemnul pretratat inca din fabrica.
In cazul ferestrelor de PVC, bilantul este mai prost decat in cazul ferestrelor de lemn sau otel. Acest lucru se datoreaza consumului ridicat de energie si toxicitatii ridicate ca si consumului de petrol in faza de fabricatie.
De remarcat este faptul ca aspectele legate de toxicitate sunt negate de industria PVC-ului. Producatorilor de ferestre li se recomanda, pentru evaluarea acestui aspect, sa ia in considerare atat informatiile date de industrie cat si recomandarile organizatiilor ecologiste.
In anumite circumstante, PVC-ul are proprietati de reciclare excelente. Nu trebuie exclus faptul ca problemele provocate de distrugerea pe termen lung a PVC-ului pot fi rezolvate prin imbunatatirea tehnicilor de reciclare precum si prin sisteme si legi dure referitoare la prevenirea aruncarii deseurilor.
Profil ecologic al diferitelor tipuri de ferestre.
Pe baza sistemului ecologic de evaluare BREEAM, Bre confera o sigla ecologica pentru cladiri. Unul dintre scopurile BREEAM este acela de a promova materialele de constructii care au cel mai mic impact asupra mediului, intr-un ciclu de viata complet. In Ghidul Ecologic al constructorilor (The Green Guide to Housing Specification), BRE evalueaza diferite materiale pentru rame din punct de vedere ecologic (Tabelul 11). Datele continute de acest ghid au fost obtinute prin metoda eco-bilantului. S-au dat note de la A la C, unde A a fost obtinut de cel mai ecologic material.
Tabelul 11. Diferitele materiale pentru rame din punct de vedere ecologic
Diferentele materiale pentru rame din punct de vedere ecologic
Incalzirea globala si efectul de sera
Consum de carbune,ulei sau gaz
Gaze ce distrug stratul de ozon
Poluanti toxici pentru om
Materiale trimise la depozitele de deseuri sau incinerare
Consum apa conducte alimentare, suprafata si subteran
Gaze ce cauzeaza ploi acide
Poluanti toxici pentru ecosistem
Ape poluante ce provoaca acumulari de alge
Poluanti de aer ce provoaca probleme respiratorii
Zacaminte metalice,minerale si agregate
Articol preluat si tradus de pe site Worl Wide Forest – „Window of opportunity”.